Introducere în MATLAB

MATLAB® este un sistem interactiv destinat calculelor numerice. Prima versiune MATLAB a fost scrisă în anii ’70 de Cleve Moler. MATLAB uşurează sarcina utilizatorului de a rezolva problemele numerice. Aceasta permite concentrarea asupra părţii creatoare a rezolvării problemei şi încurajează experimentele. MATLAB utilizează algoritmi cunoscuţi şi testaţi, în care utilizatorul poate avea încredere. Operaţiile puternice se pot realiza uşor cu un număr mic de comenzi (de multe ori una sau două).
Vă puteţi programa propriul set de funcţii pentru aplicaţia dumneavoastră. De asemenea, sunt disponibile facilităţi grafice excelente, iar imaginile pot fi inserate în documente LATEX sau Word.

Facilități de bază

Lansarea MATLAB şi sistemul de help

Sub sistemul de operare Windows, MATLAB se lansează dând un click dublu pe icon-ul corespunzător sau selectând programul din meniul de start. Prompterul din fereastra de comandă este indicat prin >>. MATLAB poate fi utilizat în mai multe moduri: ca un calculator avansat (când comenzile sunt introduse în linia de comandă de la tastatură), ca un limbaj de programare de nivel înalt şi sub formă de rutine apelate dintr-un limbaj de programare, de exemplu C.
La prima lansare a MATLAB desktop-ul apare în format implicit
Desktop.png
Desktop-ul include următoarele panouri (ferestre):
Toate funcțiile MATLAB au documentație suport care conține exemple și descrie funcțiile, intrările, ieșirile și modul de apel. Există mai multe moduri de acces la informațiile de help
O altă facilitate utilă este utilizarea unei comenzi de forma lookfor cuvant-cheie, care caută în fişierele help un cuvânt cheie. Propunem cititorului să testeze lookfor factorization.
Pentru începători şi cei care predau MATLAB demonstraţiile sunt foarte utile. Un set cuprinzător se poate lansa prin comanda
>> demo
Atenţie, ea şterge toate variabilele!

Modul calculator

Operaţiile aritmetice de bază sunt +, -, *, / şi ridicarea la putere ˆ. Ordinea implicită a operaţiilor se poate schimba cu ajutorul parantezelor.
MATLAB recunoaşte mai multe tipuri de numere:
Toate calculele se realizează în virgulă flotantă, dublă precizie. Formatul în care MATLAB afişează numerele este controlat de comanda format. Tastaţi help format pentru o listă completă. Tabela următoare dă câteva exemple.
tabformat.png
Comanda format compactelimină liniile goale de la ieşire şi permite să se afişeze mai multă informaţie.
Numele de variabile în MATLAB sunt formate din secvenţe de litere şi cifre, prima fiind o literă. Exemple: x, y, z525, TotalGeneral. Se face distincţie între literele mari şi cele mici. Există şi nume speciale, a căror folosire trebuie evitată, cum ar fi:
eps
ans = 2.2204e-16
x = 3-2^4
x = -13
y = x*5
y = -65
Variabila specială ans păstrează valoarea ultimei expresii evaluate. Ea poate fi utilizată în expresii, la fel ca orice altă variabilă.
3-2^5
ans = -29
5*ans
ans = -145
Funcţiile matematice uzuale apar în tabela de mai jos.
functiiuzuale.png
Dacă dorim să suprimăm afişarea ultimei expresii evaluate, vom pune caracterul ,,;” la sfârşitul expresiei. Pe o linie de comandă se pot introduce mai multe expresii. Ele pot fi separate prin virgulă, caz în care valoarea expresiei terminată cu virgulă va fi afişată, sau cu ,,;”, caz în care valoarea expresiei nu va fi afişată.
x=-13; y = 5*x, z = x^2+y, z2 = x^2-y;
y = -65
z = 104
Dacă dorim să salvăm variabile, o putem face cu comanda
>>save nume-fisier lista-variabile
unde variabilele din lista-variabilesunt separate prin blanc. Se pot folosi în numele de variabile construcţii de tip wildcard, desemnate prin *. Rezultatul salvării se păstrează în fişierul nume-fisier de tip .mat, în format binar, specific MATLAB.
Variabilele salvate pot fi încărcate prin
>>load nume-fisier
Se pot face salvări şi încărcări şi în format ASCII, în dublă precizie sau prin adăugare la un fişier existent. Pentru detalii a se vedea help save şi help load.
Lista variabilelor utilizate în sesiunea curentă se poate vizualiza cu whos:
whos
Name Size Bytes Class Attributes ans 1x1 8 double x 1x1 8 double y 1x1 8 double z 1x1 8 double z2 1x1 8 double
Comanda
>>diary nume-fisier
salvează toate comenzile şi rezultatele afişate pe ecran (cu excepţia celor ale comenzilor grafice) în fişierul nume-fisier. Acest proces de ,,jurnalizare” se termină prin
>>diary off